Achiziție - Lucrări de construcție a trotuarelor pietonale pe drumurile publice naționale amplasate teritorial în raioanele Briceni, Edineț, Glodeni, Sîngerei Lot I și raioanele Călărași, Hîncești, Nisporeni Lot II

De ce pentru unele achiziții de lucrări de constructii Autoritatea Dstră solicită termen de garanție a lucrărilor 5 ani și pentru altele doar 1 an?

... afișează tot conținutul

Termenul de garanție se stabilește în dependență de tipul lucrărilor. Pentru lucrările de întreținere periodică este solicitat termen de 1 an,

... afișează tot conținutul

Va rog sa faceti trimitere la normele legale unde se diferentiaza cand se solicita 5 ani si cand 1 an de garantie a lucrarilor??

... afișează tot conținutul

În conformitate cu prevederile art. 24 alin.(1) lit. (1) din Legea nr. 721/1996 privind calitatea în construcții, remedierea pe propria cheltuială a defectelor calitative apărute din vina lor atît în perioada de execuție, cît și în termenul de garanție postrecepție de 5 ani. Ceea ce ține de lucrările de întreținere curentă și periodică la drumurile publice naționale, garanția de bună execuție este stabilită cu termen de 1 an din ziua recepției la terminarea lucrărilor executate.

... afișează tot conținutul

In urma elaborarii devizului de cheltuieli pentru piatra de calcar, care cariere au fost luate in considerare ca produs si pret?

... afișează tot conținutul

Ofertantul este în drept să aleagă oricare producători autohtoni de Piatra de calcar care dețin certificatul de conformitate conform Caietului de sarcini.

... afișează tot conținutul

Obiectul achizitiei este ,,lucrari de construcție.....,, CPV la fel corespunde lucrărilor de construcție. Totodată menționăm că art.24 al legii 721 lit.(l) nu face diferență. Repetat solicităm argumentare legala cu trimitere corectă la legislație (nu ca în precedentul răspuns), cum ați diferențiat acest termen pentru anumite licitații.

... afișează tot conținutul

Conform art.36 din HG285/1996, legiuitorul a prevăzut expres că perioada de garanție este cea prevăzută în contract. Din interpretarea logico-juridică acestor norme rezultă că competența de a stabili termenul garanției de bună execuție îi revine în exclusivitate beneficiarului.

Astfel că, la stabilirea termenului de 1 an zile, beneficiarul a ținut cont de modul de comportare a construcției și instalațiilor aferente acestora, în exploatare. De altfel, aceasta s-a bazat pe principiul proporționalității fiind stabilită o contrabalanță dintre termenul de exploatare și termenul garanției de bună execuție.

... afișează tot conținutul

Nu ati respectat pct.98 din Documentația standard aprobată prin ordinul 69/2021, care prin HG 10/2021 este obigatorie și de care se va ține cont la întocmirea tutoror documentelor aplicabile în cadrul procedurii. De ce s-a exclus posibilitatea depunerii garanției de bună execuție prin rețineri succesive? Solicităm să fie inclusă.

... afișează tot conținutul

În principal, este necesar de precizat că ordinul Ministerului Finanțelor nr. 69/2021, a fost aprobat în temeiul art. 50 din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice și pct. 35 din Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 638/2020. Deci, necesitatea respectării acestuia la întocmirea documentației de atribuire nu este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 10/2021, dar de HG nr. 638/2020.
Totodată, vă comunicăm că pct. 152 din HG nr. 638/2020, reglementează inechivoc că autoritatea contractantă stabilește în documentația de atribuire cerințele față de emitent, forma și alte condiții de bază ale garanției de bună execuție a contractului. Altfel spus, cerințele față de garanția de bună execuție sunt stabilite de autoritatea contractată, căreia și îi revine competența exclusivă de a stabile pe care din cele trei forme a garanție de bună execuție o include în documentația de atribuire.
Suplimentar, se punctează și asupra faptului că ordinul Ministerului Finanțelor nr. 69/2021 este un act normativ cu forță juridică inferioară față de HG nr. 638/2020, care la rândul ei are forță juridică inferioară față de Legea nr. 131/2015, astfel că primele două nu poate să conțină norme cu caracter primar (a se vedea HCC nr. 6 din 28 februarie 2023; HCC nr. 29 din 28 octombrie 2016 și DCC nr. 121 din 21 noiembrie 2019).

... afișează tot conținutul